Noua metodă de hacking rusească: Pericolele atacurilor Wi-Fi la distanță

O nouă tehnică sofisticată de hacking, dezvoltată de grupurile rusești de spionaj cibernetic, a atras atenția comunității globale de securitate cibernetică. Denumită „atacul celui mai apropiat vecin”, această metodă permite hackerilor să exploateze rețele Wi-Fi vulnerabile din apropierea țintelor, fără a fi nevoie să se apropie fizic de acestea. Tehnica este considerată o evoluție semnificativă a metodelor tradiționale de hacking și ridică provocări majore pentru securitatea cibernetică globală.

Această metodă a fost descoperită de firma de securitate cibernetică Volexity, în urma unei investigații asupra unei breșe de rețea din Washington, DC. Cercetările au arătat că metoda este folosită de grupul rusesc Fancy Bear (sau APT28), o unitate cunoscută pentru legăturile sale cu GRU, agenția de informații militare din Rusia.

Cum funcționează „atacul celui mai apropiat vecin”

Noua tehnică implică un proces ingenios, prin care hackerii pătrund mai întâi într-o rețea Wi-Fi vulnerabilă aflată în apropierea țintei principale. După ce compromit rețeaua intermediară, ei preiau controlul asupra unui dispozitiv conectat la aceasta, cum ar fi un laptop, și îl folosesc ca punct de plecare pentru a accesa rețeaua țintită.

Într-un caz analizat de Volexity, hackerii au compromis succesiv trei rețele Wi-Fi înainte de a atinge ținta finală. Ei au folosit o combinație de exploatarea acreditărilor slabe, evitarea autentificării cu doi factori și scurgerea informațiilor de domeniu pentru a realiza această breșă. Această abordare complexă permite hackerilor să evite detectarea și să își desfășoare operațiunile de la o distanță sigură.

Această metodă marchează un salt important față de atacurile anterioare ale GRU, care necesitau acces fizic apropiat. De exemplu, în 2018, agenți ruși au fost prinși în timp ce încercau să pirateze rețeaua Wi-Fi a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, folosind echipamente ascunse în portbagajul unei mașini. „Atacul celui mai apropiat vecin” elimină acest risc, oferind un avantaj operațional major hackerilor.

Măsuri de protecție și implicații pentru securitate

Noua tehnică de hacking ridică semne de întrebare cu privire la securitatea rețelelor Wi-Fi și modul în care organizațiile pot gestiona astfel de amenințări. Una dintre principalele dificultăți este că securitatea rețelelor vecine, care nu aparțin direct unei organizații, poate deveni o verigă slabă în lanțul de securitate.

Experții recomandă mai multe măsuri pentru a preveni astfel de atacuri:

• Limitarea razei de acoperire a Wi-Fi-ului, astfel încât semnalul să nu fie accesibil în afara perimetrului fizic.
• Ofuscarea numelui rețelei (SSID) pentru a face mai dificilă identificarea acesteia de către potențialii atacatori.
• Implementarea unor protocoale de autentificare mai avansate, precum WPA3, care oferă o securitate superioară în comparație cu versiunile anterioare.
• Monitorizarea atentă a punctelor de acces Wi-Fi, în special cele aflate în apropierea ferestrelor sau pereților exteriori, care sunt mai vulnerabile.

Potrivit lui John Hultquist, expert în informații despre amenințări cibernetice la Mandiant, această metodă reprezintă o îmbunătățire semnificativă a operațiunilor de acces apropiat. El avertizează că, având în vedere eficiența și discreția acestei tehnici, este probabil ca hackerii să o adopte pe scară largă.

Într-un context geopolitic marcat de intensificarea războiului cibernetic, „atacul celui mai apropiat vecin” subliniază nevoia urgentă de a investi în soluții de securitate cibernetică mai robuste și de a educa organizațiile cu privire la noile tipuri de amenințări. Acest tip de atac poate redefini peisajul amenințărilor cibernetice, complicând și mai mult sarcina de a proteja datele sensibile și infrastructurile critice.